Zilele acestea vorbeam cu o prietenă despre relații, cupluri și despărțiri. Ea trece printr-o periodă de impas și îmi cerea sfatul. În asemenea situații e greu să dai sfaturi, mai ales când ai trecut și tu prin asta și știi că orice sfat poate fi contradictoriu cu ce ai în suflet în acel moment. După discuția cu ea, m-am gândit la mine.
Luna această se împlinesc exact cinci ani de când, eu și el, am luat-o pe drumuri separate, drumuri total opuse….doar că eu nu aveam să mai fiu singură, o aveam pe ea, fetiță mea Jessica. Avea doar 6 luni atunci. Acum are 5 ani și 6 luni.
Da, ar fi absurd să nu recunosc că am suferit. Am suferit enorm. După o relație de ani de zile, îți trebuie timp să te vindeci. Treptat am înțeles că în dragoste nu există legi sau reguli. Din dragoste lumea se desparte, din dragoste se comit greșeli, la fel cum din dragoste se nasc copiii. Nu are sens să vorbesc acum despre motivele acelei despărțiri, pot să zic doar că nu mai eram compatibili. Acum când privesc înapoi uneori mă mai ia cu fiori, dar deseori mă amuz.
12 proverbe despre viață care îți vor face ziua mai frumoasă
Când treci printr-o despărțire puțini sunt cei care te înțeleg, iar cei mai mulți te judecă. Unii se bucură de eșecul tău, te critică și se cred mai buni, dar puțini sunt cei care, pur și simplu, tac și te ascultă. Mereu în astfel de cazuri vor fi cei pro și cei contra, unii cu tine alții cu el, azi cu tine mâine cu el. Și la fel de puțini cei neutri. În urma unei despărțiri nu rămâi doar fără suflet, dar rămâi și fără oameni în jurul tău. Îți dai seamă că anumiți prieteni nu îți mai pot fi prieteni, unii te lasă că poate nu mai corespunzi intereselor lor, de alții te lași tu….doar să nu mai auzi vorbindu-se de el, de trecut.
Eu am avut norocul că imediat m-am stabilit în Italia, iar deja acest fapt mă izolase și mă proteja cât de puțin de multe întrebări și explicații. De vorbă multă, în general. Aici, în primii ani nu prea am avut cu cine să socializez și atunci…m-am închis în mine și am vorbit cu sufletul meu.
După o despărțire îți trebuie timp să te vindeci, timp să găsești răspunsuri la multe întrebări, timp să-ți dai seamă unde ai greșit și timp să înveți să mergi din nou, drept și cu capul sus.
După o despărțire rămâi cu multe goluri, rămâi cu amintiri frumoase dar prăfuite de vorbe goale și minciuni. Îți trebuie timp ca să ștergi praful și să faci curățenie ca după orice furtună devastatoare, îți trebuie timp să găsești dopurile potrivite cu care să-ți astupi golurile.
Despărțirile, marile despărțiri, îți lasă în suflet un sentiment de abandon. Unii își pot reveni repede din asta, alții au nevoie de timp și mai sunt acele persoane care nu își revin niciodată. Toți măcar o dată în viață am trecut și am trăit sentimentul acesta. Diferă doar circumstanțele și cât de repede reușește fiecare să depășească momentul. Totul depinde de personalitatea și temperamentul fiecăruia. Dacă ești o persoană deschisă, pozitivă vei accepta ușor orice eșec, ceea ce poate fi mai greu pentru persoanele cu un temperament melancolic, predispuse să își piada definitiv încrederea în propria lor persoană. Indiferent de împrejurările prin care ia sfârșit o relație, ar trebui privită partea bună a paharului. Despărțirile au un rol constructiv în viață noastră, ele ne ajută să ne descoperim pe noi înșine, să-i descoperim pe alții, să descoperim ce înseamnă o relație și ne ajută să înțelegem mai bine ce ne dorim de la viață.
Iubirea în societatea de astăzi. De ce relațiile de cuplu nu mai funcționează
Cât timp îți ia să treci peste o despărțire?
O întrebare ce eu am întâlnit-o de foarte multe ori, dar niciodată nu i-am găsit un răspuns plauzibil. Unii specialiști spun că este nevoie de o lună pentru fiecare an de relație. Așa ca eu inițial am zis jumătate de an, apoi am zis un an, apoi când m-am îndrăgostit din nou, dar de fapt nici o variantă din aceastea nu corespund.
Deci, nu știu singur când am trecut peste suferință. Probabil abia când am acceptat cu adevărat realitatea, când m-am împăcat cu mine însămi, când mi-am iertat greșelile, când nu i-am mai lăsat pe alții să îmi mai reproșeze nimic din ce este normal și omenește, adică să greșești, când am iubit și am suferit a două oară, când i-am iertat pe ei, cei care m-au făcut să sufăr. Atunci când am aruncat o privire înapoi și mi-am amintit doar de momentele frumoase și am zâmbit. A fost o zi cu soare în care m-am trezit și mi-am dat seamă cât de frumoasă e viață și că nu mă mai durea nimic.
