Știi acel sentiment de libertate atunci când ești în mijlocul unui lan cu maci? Când vântul îți suflă în păr, iar lanul din față ta pare nesfârșit? Acea senzație în care simți că zbori, însă numai gândurile zboară…frumoase, urâte, fericite și nostalgice.

Vara aceasta a venit cam târziu și parcă a plecat cam repede. Gândul mă duce deja spre septembrie. Mă emoționez și aș vrea să dau timpul înapoi, undeva acolo la începutul verii sau la sfârșit de mai. Am zile în care mă trezesc cu senzația că un nou început ar trebui să sosească. Un început mai nou decât tot noul pe care l-am trăit până acum. Un început care să marcheze…să lase multe emoții, și puține semne de întrebare.

Puterea florilor și a rochiilor lungi vara

Luna aceasta am împlinit 30 de ani, cu  multe vise ce încă nu au fost puse pe vreo lista și  multe proiecte neterminate. Uneori un nou început mă face să cred că le voi voi scoate cumva la capăt.

Cu un pic de nostalgie vă mărturisesc că, uneori mie dor de anumite începuturi, mie dor de oameni rămăși undeva prea departe în umbra trecutului. La fel cum uneori mie dor de un câmp cu flori în care să mai alerg ca în copilărie.

E o viață de când te aștept…. în Roșu

Uneori mi se întâmplă să las deoparte moda și frumusețea, să șterg din minte proiectele și angajamentele și să mă las purtată doar de vânt. Să alerg desculță prin iarbă și să mă trezesc povestindu-mi gândurile într-un mod dezordonat și confuz. Cred că asta este cea mai frumoasă formă de eliberare pe care o putem face cu noi înșine.

Urmareste-ma pe Instagram si Facebook